Gradina din balcon ..si un tintar

Anul acesta, gradina mea din balcon va fi cea mai minunata.

Si cum afara e inca frig si eu tanjesc dupa caldura si flori, nu pot decat sa ma pregatesc pentru cand imi voi putea amenaja gradina.

Mai joaca cineva tintar? Cred ca l-am cumparat din melancolie pentru vremurile in care jucam cu mama tintar pe o foaie de matematica, cu boabe de orez si de porumb…

Si cum tabla de tintar zace intr-o cutie de mai bine de 2 ani am zis sa-i dau o noua intrebuintare, mai placuta ochiului- o tablita decorativa de agatat pe un perete al balconului.

Numai buna ocazia sa folosesc si mediumul de crapare si patina recent cumparate.

Am folosit partea nemarcata a tablitei. Am dat-o cu doua straturi de grund acrilic, caci unul singur, chiar si dupa ce s-a uscat, mi-a parut putin.

Si pentru ca nu vroiam ca fundalul tablitei sa fie alb, l-am colorant cu un galben pal (acrlic) foarte diluat cu apa. L-am lasat la uscat pana mi-am pregatit eu restul lucrurilor pe care aveam sa le folosesc.

Vroiam sa scriu ceva pe tablita, poate chiar “Gradina din balcon”, dar scrisul meu nu e cel mai elegant…imprimanta nu am acasa…imi trebuia cumva sa iau “Gradina din balcon” scrisa frumos in Word si sa o transfer pe tablita….

Iar m-am gandit la mama…

Cand eram in clasele mici, la scoala, ne tot puneau sa desenam oaia, calul, vaca- mie nu-mi ieseau nicicum! Pana m-a invatat mama- puneam o foaie de calc peste poza din carte si-i trasam forma pe calc. Luam calcul, il puneam peste foaia din caiet si trasam apasat peste desenul astfel copiat…urma pe care o lasa creionul pe caietul meu era apoi cu grija colorata si gata! Aveam cele mai frumoase desene din clasa!

Foaie de calc nu am, dar o pagina dintr-un caiet am gasit.

Eh? Si acum? Cat as fi apasat eu de tare pe conturul cuvintelor, nu avea sa ramana urma pe tablita de lemn…

Va mai aduceti aminte cum transferam imaginile de pe monede, pe hartie? Cum puneam moneda sub hartie si apoi hasuram cu varful creionului, iar imaginea de pe moneda aparea ca prin minune pe hartie?

Cam asta am facut si eu.

Am decupat din foaia de hartie exact patratul ce incadra scrisul, si pe verso am hasurat cu creionul. Cand am plasat patratul de hartie pe placuta de lemn (cu partea hasurata spre tablita, si scrisul spre mine) si am reluat conturul cuvintelor, pe placuta s-a imprimat frumos exact ce conturasem eu.

Perfect! Inainte sa ma apuc sa colorez cuvintele am vrut sa-mi planific si restul decoratiunilor.

Hartie pentru decoupage si servetele.

Abia acum am putut sa ma apuc de pictat literele- cu un verde inchis si o pensula foarte, foarte subtire.

Putin adeziv/ lac pentru decoupage, universal si imaginile decupate din hartie si servetele si-au gasit locul definitiv pe tablita mea. La imaginile decupate din servetele, am desprins cele trei straturi de hartie si nu l-am folosit decat pe cel cu imaginea imprimata.

Un strat final de adeziv/ lac si acum, teoretic, trebuia sa astept sa se usuce bine…dar deja stiti ca nu am rabdare asa ca am folosit uscatorul de par si in 2 minute am fost gata.

Aici intervine elementul de noutate.

As fi vrut ca tablita sa arate veche…crapata…Imi cumparasem un mediu de crapare bicomponent si o patina (bitum lichid).

Teoria spune ca peste tabloul finalizat trebuie sa dau un strat gros- gros din prima solutie a mediului de crapare (un fel de adeziv), asa de gros incat aproape sa nu se mai vada pozele. Zis si facut.

Acum trebuia sa astept sa se usuce inainte sa pun a doua componenta a mediului de crapare…”aproape usuce”…adezivul sa fie inca putin “crud”. Atentie! Daca se usuca de tot, nu mai apar crapaturile! Cata relativitate! De unde sa stiu eu cand este “aproape” uscat, dar nu “de tot”, ci inca “crud”? Si cat sa astept? 5 minute? Jumatate de ora? 1 ora?

Faptul ca produsele astea se pare ca sunt aduse din Ungaria si toate instructiunile sunt in maghiara, nu m-a ajutat deloc…

M-am dus sa spal vasele…apoi m-am mai uitat un pic la tablita..nimic nu parea schimbat…la decoupage, adezivul devine transparent cand se usuca…banuiam ca si aici la fel…dar nu complet transparent, altfel nu mai apar crapaturile! Oi-oi-oi!

Am bagat si aspiratorul in toata casa…eh..parca – parca se usca, dar mai aveam muuult de asteptat…dupa 1 ora si ceva, tablita mea arata asa:

O fi prea “crud”? Sau prea uscat?

Si pentru ca deja nu mai aveam rabdare, mi-am luat inima-n dinti si-am zis “ce-o fi, o fi!” si am dat si cu a doua componenta a mediului de crapare (un fel de lac).

Teoria spune ca imediat dupa aceea, la interval de 5 minute, trebuie sa intervii cu degetele pe tablita si sa amesteci maglavaisul cu miscari circulare…la fiecare 5 minute pana se usuca de tot…Zis si facut: