Am pornit
sa fac curry-ul acesta de vita cum pornesc sa fac orice mancare/ prajitura: de
la ce am in bucatarie.
Sunt un comparator
dezorganizat: rareori plec cu lista de cumparaturi la mine, sau atunci cand o am,
si ea este dezorganizata, in sensul ca atunci cand vine vorba de “ce mai
gatesc?”, imi vin in minte franturi de diverse retete de care m-am impiedicat
pe net, gusturi de care mi-ar fi pofta, flash-uri cu imagini de bucate…
Ah..poate
mi-ar trebui niste cascaval….da, da..si niste smantana…ah! Fulgi de
cocos!...hmm…pesmet oi mai avea?....carnea de vita e sanatoasa, nu?...ah ce bune
ar fi niste branzeturi cu mucegai….fructe de padure congelate- da,da,da am sa
fac ceva cu ele…si tot asa…
Din acest
motiv am in bucatarie o gramada de produse, ingrediente pe care imi place sa le
descopar la ceva timp dupa ce le-am cumparat si pornind de la unul dintre ele,
sa construiesc o reteta in functie de ce mai exista deja in casa.
Sa nu va mire
daca in pozele de inceput, in care incerc sa adun toate ingredientele,
descoperiti ca nu apar chiar toate. Asta pentru ca pe masura ce mancarea prinde
forma, imi mai vin idei…
Asa si
astazi…Aveam 2 vrabioare de vita cumparate in ideea ca vita nu prea gatesc si
poate n-ar fi rea o schimbare. Am o mare temere de carnea de vita. In 99% din
cazuri imi iese talpa, oricum as face-o, dar o data - de doua ori pe an ma
incapatanez sa mai incerc.
In frigider
zace de prin decembrie o cutie cu lapte de cocos, cumparata in ideea ca poate
de Craciun fac vreo prajitura mai deosebita la care sa-l folosesc. Pana azi, nu
mai gatisem niciodata cu lapte de cocos dar stiam ca e frecvent folosit in bucataria asiatica.
Pasta de
curry si cea de ghimbir stau in frigider de cateva luni bune- imi plac mancarurile
asiatice, asa ca am intotdeauna fel de fel de condiment de ale lor.
Curry si
sosul de soia nu-mi lipsesc niciodata.
Si uite-asa
am incropit un fel de curry de vita.
2 buc
vrabioara de vita
aprox 300 g
lapte de cocos
2 cartofi
(caci amidonul din ei are sa ingroase sosul putin)
2 morcovi
1 ceapa
mica
2-3 catei
de usturoi
1 lingurita
rasa de pasta de ghimbir (dar merge si ghimbir crud, sau praf de ghimbir)
1 lingurita
rasa de pasta rosie de curry (dar merge si praf de curry normal- de fapt, pe
parcurs am mai suplimentat cu curry normal)
Mi-ar fi
placut sa am o pasta de rosii, sau niste rosii in conserva pentru sos si niste
ardei gras pentru culoare, dar cum n-am avut (sau n-am crezut ca am) am pus 4
linguri de zacusca de la mama- nu cred ca in bucataria asiatica se foloseste
zacusca mamei, dar…... Pana la urma ce e zacusca? O combinatie de legume coapte
si apoi fierte…ce ar putea dauna?
Si am
inceput experimentul…
Am taiat
carnea de vita in bucati mai mari si
apoi bucatile, in fasii (cam cum arata in mancarurile chinezesti. La cat de
subtiri le-am taiat n-aveau cum sa iasa tari), am pus la incins cam 2 linguri
de ulei de masline si am trimis carnea la bronzat. Am scos-o apoi sa se odihneasca intr-o farfurie.
In uleiul
ramas dupa bronzarea carnii, am pus ceapa tocata marunt, usturoiul, maruntit si
el si o lingurita rasa de pasta de ghimbir, ca sa aromatizeze uleiul.
Am calit
putin ceapa si am imprietenit-o cu morcovii taiati rondele si cartofii taiati
cubulete mici (ca sa fiarba repede).
Dupa vreo 5
minute, le-am prezentat si carnea.
Acum e
momentul laptelui de cocos. Am desfacut cutia si…stupoare!
In loc de lapte
(deci lichid) am vazut o pasta alba!
M-am uitat repede la termenul de expirare-
septembrie 2013- deci asa trebuie sa fie.
Citesc pe cutie (niciodata nu citesc
pe cutie, si rau fac!) – “Agitati cutia inainte de a o deschide!” Prea tarziu!
Deci sub pasta asta, ar trebui sa fie niste lichid…si-am infipt o lingurita cu
coada lunga in pasta de sub care a tasnit lichidul drept pe bluza mea…Minunat!
Aventuri in bucatarie!
Am luat
tigaia cu carne si legume de pe foc, mi-am schimbat bluza si m-am intors sa-i vin
de hac laptelui de cocos. Odata bine amestecat a inceput sa arate a cum imi
inchipuiam eu ca ar trebui sa fie.
Sa
continuam…
Tigaia la
loc pe foc…
Am pus cam
3 sferturi din cutie- 300 g, aproximez eu- si apoi, 4 linguri din zacusca mamei
si 1 lingurita rasa de pasta rosie de curry.
Sare, piper…hmmm…ar
mai merge niste curry…si-am scos punga de curry cumparata acum doua saptamani
de la magazinul chinezesc….jumatate de lingurita….
Mirosul din
casa mea era deja....parfum!
Mi s-a
parut totusi cam “palida”…daca as fi avut pasta de rosii, sau rosii in conserva….dar
stai! Parca am vazut ceva in frigider…da! Un borcan de pasta de rosii Dolmio - bine..cu
busuioc, pentru paste…dar erau rosii, nu? Si-am adaugat si 2 linguri cu varf
din pasta de rosii.
Si acum, la
foc mic, sa fiarba bine carnea, cartofii si morcovii…timp in care eu ma apuc sa
scriu post-ul despre curry…Asa ce bine miroaseee!
Ar merge
bine cu un orez simplu- de ce nu m-am gandit mai devreme?! Acum au trecut deja
35 de minute si mancarea e aproape gata…
Dar am
niste paste chinezesti din orez…orezul e orez, nu?
Astea
trebuiesc fierte 4 minute. Ca sa grabesc procesul, am pus apa la fiert in cana
electrica pentru ceai si dupa ce a clocotit am pus-o in olicica, numai buna
sa-mi fiarba pastele (am salvat 10 minute, cel putin).
Siii….ta-dam!!!
Oh
da! Divin!
Aroma delicata a laptelui de cocos….carnea frageda si suculenta…cartofii, morcovii- moi…o idee picant de la pasta de curry, dar cu aroma bine definita de curry-ul galben….sosul nici prea lichid, nici prea gros…
Aroma delicata a laptelui de cocos….carnea frageda si suculenta…cartofii, morcovii- moi…o idee picant de la pasta de curry, dar cu aroma bine definita de curry-ul galben….sosul nici prea lichid, nici prea gros…
Acum
ceva ani, bucatarii versati s-ar fi oripilat la ideea de a combina curry
thailandez cu zacusca romaneasca si paste chinezesti….in zilele noastre ii zice
bucatarie fusion.
Ce am
invatat eu este ca nu trebuie sa-ti fie teama sa experimentezi in bucatarie…niciodata…doar
asa s-au nascut si marile retete, nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu